Prima pagină  »  Raionul Criuleni  »  Geografie
Geografie

Aşezarea geografică. Raionul Criuleni ca structură administrativă geografic este amplasat în vecinătatea imediată a capitalei ţării - or. Chişinău. Oraşul Criuleni este centru raional, situat pe malul râului Nistru la o distanţă de 40 km de or. Chişinău, în partea de centru a ţării.

Populaţia. Populaţia raionului constituie 72,2 mii locuitori, dintre care apți de muncă - 47,0 mii, iar angajați în câmpul muncii - 24 mii. 80% din cei angajați sunt antrenați în sectorul agrar.
Conform datelor statistice din 01.01.2008, copiii de vârstă 0-14 ani constituiau 20% din numărul total al populaţiei, populaţia în vârstă de 15-60 ani - 68%, iar peste 60 ani - 12%.
Tendinţa creşterii numărului populaţiei de vârstă înaintată denotă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică.
Populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară constituie 14279 persoane: educația preșcolară - 3974 copii; învăţământul primar - 3277; învățământul gimnazial şi liceal 7028.

Relieful. Raionul Criuleni este situat în cadrul extremităţii de est a Podişului Codrilor şi în partea de nord a Câmpiei Nistrului Inferior. Relieful se caracterizează printr-o intercalare a cumpenelor de ape înguste cu văi largi și adânci. Altitudinea absolută a teritoriului balansează între 265 m pe cumpenele apelor şi 40 m în lunca Răutului. Pe pantele mai abrupte se manifestă procesele de eroziune şi de alunecări de teren. Dezmembrarea orizontală a reliefului constitue în medie 1,0 -1,5 km/patrat. Dezmembrarea verticală a teritoriului alcătueşte în medie 120 - 130 m.
Partea de nord a Câmpiei Nistrului Inferior se caracterizează prin altitudini absolute de 100 - 200 m, prin prezenţa unui relief plat şi slab fragmentat. Pe alocuri, se întâlnesc unele văi înguste, nu prea adînci, vălcele, a căror adîncime nu depăşeşte 20 - 30 m. Procesele erozionale se manifestă slab. Ravenele au o răspândire limitată, însă pe pante se dezvoltă procesele eroziunii plane. În locuri unde rocile calcaroase apar la suprafaţă se dezvoltă procesele carstice.

Clima. Înălţimea neînsemnată şi relieful de podiş au favorizat formarea pe acest teritoriu a unei clime specifice. Raionul se află în zona cu clima temperat - continentală, care se caracterizează prin ierni cu varietăţi mari şi frecvente ale temperaturii aerului, cu puţină zăpadă, veri lungi, călduroase şi cu cantităţi nu prea mari de precipitaţii, ce cad în general sub formă de averse. Radiaţia solară totală variază între 112 - 114 kcal/cm patrat pe an. Temperatura medie a aerului în cadrul regiunii este de +9,6 grade Celsius. Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de - 3,6 grade Celsius, iar a celei mai calde luni (iulie) este de + 22 grade. Temperatura maximă absolută este de 33,7 grade Celsius, iar temperatură minimă absolută este de (-20,9). Primele îngheţuri de obicei se remarcă, de la jumătatea lunii octombrie, iar ultimele îngheţuri la jumătatea lunii aprilie. Durata perioadei fără îngheţuri constituie 180 - 190 zile. Solul începe să îngheţe la sfârşitul lunii noiembrie şi se dezgheaţă la mijlocul lunii martie. Adâncimea îngheţurilor atinge 43 - 65 cm. Învelişul de zăpadă apare la începutul lunii noiembrie şi dispare în luna martie. Numărul zilelor cu înveliş de zăpadă variază de la 20 la 90 zile. Destul de frecvente sunt iernile fără zăpadă. Asupra repartiţiei stratului de zăpadă influenţează şi condiţiile locale, în special relieful.
Umiditatea aerului are o importanţă mare pentru agricultura. Umiditatea relativă se caracterizează prin valori medii anuale de 71-76%. Pe parcursul anului, valorile umidităţii relative variază cu valori mai înalte în luna decembrie (84 - 90%) şi mai mici în luna mai (60 - 65%). Se remarcă o frecvenţă înaltă a ceţurilor, mai ales în perioada rece a anului, din luna octombrie până în luna martie (20 - 45) zile. În perioada caldă a anului, din luna aprilie până în luna septembrie, ceţurile se observă mai rar, de la 2 - 10 zile. Regiunea respectivă se include în zona cu umiditate insuficientă. Cantitatea medie anuală de precipitaţii nu depăşeşte 618 mm.

Zăcăminte naturale. Raionul dispune de zăcăminte minerale utile: calcar, nisip, prundiş şi argilă. Pe teritoriul raionului sunt 10 mine de dobândire a blocurilor de calcar şi 7 cariere de exploatare a nisipului prundiş şi pietrei sparte.

Ape subterane. Amplitudinea apelor subterane şi freatice în raion variază între 5 m şi 200 m şi sunt explorate din 162 fântâni arteziene, 5059 fântâni de mină şi 23 izvoare amenajate.

Solul. Teritoriul raionului Criuleni are un înveliş de soluri destul de variat şi se include în provincia pedologică silvică a Moldovei Centrale cu soluri brune şi cenuşii de pădure, iar partea de est a raionului Criuleni este cuprinsă în cadrul provinciei Predunărene de stepă cu cernoziomuri tipice slab humifere şi carbonatice. O importanţă mare o au solurile aluviale, care se formează în luncile râurilor sub vegetaţie ierboasă hidrofilă de cele mai diferite specii. Solul se caracterizează printr-o stratificare bine pronunţată, are o grosime de 80 - 100 cm, culoare cenuşie-închisă, compoziţia mecanică eterogenă, carbonaţii se acumulează la suprafaţă. Aceste soluri conţin o cantitate redusă de humus. Pentru valorificarea lor este necesară ameliorarea: eliminarea sărurilor, drenarea şi reducerea apelor freatice. Solurile aluviale sunt bune pentru cultivatul legumelor, plantelor furagiere, iar cele nesalinizate - pentru plantaţiile pomicole.


Prima pagină  »  Raionul Criuleni  »  Geografie
Ultimele noutăţi
Recomandări

Utile